Modificările aduse scutirilor de la plata impozitului pe cladire prin Legea nr. 227/2015 și HG. 1/2016


Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire, cu excepția scutirilor acordate ope legis sau a scutirilor acordate prin hotărâre a consiliilor locale.

Începând cu anul fiscal 2016 în materia scutirilor de la plata impozitului pe clădire au fost efectuate subtil, cu intenție sau fără intenție o serie de modificări de substanță care vor aduse o serie de consecințe fiscale în patrimoniul unor categorii de contribuabili.



1. Prima modificare majoră adusă prin Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal este înlăturarea scutirii de la plata impozitului pe clădirea proprietatea instituțiilor publice. Această concluzie rezultă din simpla comparare a textului art. 250 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, în vigoare până la data de 31.12.2015, ((1) Clădirile pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii, sunt, după cum urmează:1. clădirile proprietate a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a oricăror instituţii publice, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice, altele decât cele desfăşurate în relaţie cu persoane juridice de drept public;) și a textului art. 456 alin. lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, în vigoare de la 01.01.2016 ((1) Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru: a) clădirile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice sau agrement, altele decât cele desfășurate în relație cu persoane juridice de drept public).

Sintagma sau a oricăror instituții publice a fost eliminată prin Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, intenționat sau nu, astfel că începând cu anul fiscal 2016 orice instituție publică ( de ex. Banca Națională a României, Curtea de Conturi etc.) care deține în proprietate o clădire datorează impozit, cu excepția instituții sau unităților care funcționează sub coordonarea Ministerului Educației și Cercetării Științifice sau a Ministerului Tineretului și Sportului (art. 456 alin. 1 lit. g). Totodată inclusiv Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal aprobate prin HG. Nr.1/2016 prevăd la pct. 20 alin. 2 faptul că (2) Pentru orice clădire care nu aparține domeniului public sau domeniului privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale se datorează impozit/taxă pe clădiri, dacă în cuprinsul art. 456 din Codul fiscal nu se prevede altfel.

Bineînțeles că în situația în care clădirea este proprietatea statului sau a unei unități administrative-teritoriale și este deținută de instituția public doar în folosință, în această situație instituția publică nu va datora impozit pe clădire dar nici taxa pe clădire instituită de art. 455 alin. 2 din Legea nr. 227/2015.



2. O a doua modificare importantă vizează eliminarea scutirii de la plata impozitului pentru casele parohiale cu dependinţele lor, destinate ca locuinţă a preotului/preoţilor slujitori/personalului deservent, altele decît reședința chiriarhului. Această concluzie rezultă din nou din simpla comparare a textului art. 250 alin. 1 pct.3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal ((1) Clădirile pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii, sunt, după cum urmează:) 3. clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial în România şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;) și pct. 23 din HG. Nr. 44/2004 privind Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal (23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, menţionată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înţelege bisericile - locaşurile de închinăciune, casele de rugăciuni - şi anexele acestora. Termenul lăcaş este variantă a termenului locaş. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incintă care are elementele constitutive ale unei clădiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotniţa, cancelaria parohială, agheasmatarul, capela mortuară, casa parohială cu dependinţele sale, destinată ca locuinţă a preotului/preoţilor slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troiţa, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, aşezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfăşurarea activităţilor cu caracter administrativ-bisericesc, reşedinţa chiriarhului, precum şi altele asemenea; prin aşezământ cu caracter social-caritabil se înţelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantina socială sau orice altă incintă destinată unei activităţi asemănătoare.), în vigoare până la data de 31.12.2015, cu textul pct. 23 din HG. Nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal (23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult se înțelege bisericile, locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni și anexele acestora. Termenul lăcaș este variantă a termenului locaș. (2) Anexele bisericilor se referă la orice incintă care are elementele constitutive ale unei clădiri, proprietatea unui cult recunoscut de lege sau a unei asociații religioasă, cum ar fi: clopotnița, cancelaria parohială, agheasmatarul, capela mortuară, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troița, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, așezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfășurarea activităților cu caracter administrativ-bisericesc, reședința chiriarhului, precum și altele asemenea; prin așezământ cu caracter social-caritabil se înțelege serviciul social organizat în conformitate cu prevederile Nomenclatorului serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015.).

Sintagma casa parohială cu dependinţele sale, destinată ca locuinţă a preotului/preoţilor slujitori/personalului deservent a fost eliminată textul pct. 23 din HG. Nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal, din enumerarea anexelor bisericilor, intenționat sau nu, astfel că începând cu anul fiscal 2016,  casa parohială cu dependinţele sale, destinată ca locuinţă a preotului/preoţilor slujitori/personalului deservent nu mai este scutită de la plata impozitului.



3. Au fost introduse o serie nouă de contribuabili care beneficiază începând cu anul fiscal 2016 pentru prima dată de scutire de la plata impozitului pe clădire, fie prin efectul legii, fie prin hotărâre a consiliilor locale.

Astfel, prin efectul legii:

-          art. 456 alin. 1 lit. p stabilește că nu se datorează impozit pentru clădirea folosită ca domiciliu și/sau alte clădiri aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. a), c) - e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările și completările ulterioare,

-          art. 456 alin. 1 lit. d stabilește că nu se datorează impozit pentru clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, aparținând asociațiilor religioase. Conform prevederilor art. 40 din Legea nr.489/2006 a cultelor, libertatea religioasă se poate exercita și în cadrul asociațiilor religioase, care sunt personae juridice alcătuite din cel puțin 300 de personae, cetățeni români sau rezidenți în România, care se asociază în vederea manifestării unei credințe religioase. Asociația religioasă dobândește personalitate juridică prin înscrierea în Registrul asociațiilor religioase de la judecătoria în a cărei circumscripție teritorială își are sediul.

-          art. 456 alin. 1 lit. t stabilește că nu se datorează impozit pentru clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea reprezentanților legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat și ai minorilor încadrați în gradul I de invaliditate,

-          art. 456 alin. 1 lit. v stabilește că nu se datorează impozit pentru clădirile destinate serviciului de apostilă și supralegalizare, cele destinate depozitării și administrării arhivei, precum și clădirile afectate funcționării Centrului Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale,

-          art. 456 alin. 1 lit. w stabilește că nu se datorează impozit pentru clădirile deținute sau utilizate de către întreprinderile sociale de inserție,

Totodată prin hotărârea consiliului local:

-          art. 456 alin. 2 lit. c) stabilește că nu se datorează impozit pentru clădirile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizații neguvernamentale și întreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale;

-          art. 456 alin. 2 lit. d) stabilește că nu se datorează impozit pentru clădirile utilizate de organizații nonprofit folosite exclusiv pentru activitățile fără scop lucrativ;

-          art. 456 alin. 2 lit. r) ) stabilește că nu se datorează impozit pentru clădirile deținute de asociațiile de dezvoltare intercomunitară.



4. Au fost retrogradate ca importanță o serie de scutiri, în sensul eliminării acestora din categoria scutirilor prin efectul legii, în categoria scutirilor lăsate la aprecierea consiliului local. Astfel, scutirea de la plata impozitului pentru clădirile monumente istorice, case memorial, muzee, respectiv scutirea de la plata impozitului pe clădire deținută de revoluționari, sunt aplicabile doar dacă consiliul local stabilește în mod expres prin hotărâre.



5. Scutirea de la plata impozitului pe clădire  se aplică începând  doar cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele justificative, și nu de la data de întâi a lunii următoare depunerii documentelor justificative, cum era menționat în vechiul Cod Fiscal (Legea 571/2003).



6. Scutirea de la plata impozitului pe clădirea deținută în coproprietate, și inclusiv în cazul soților, se aplică doar pentru cota parte de proprietate deținută de beneficiarul scutirii.  În cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spațiile situate în partea din clădire aflată în proprietatea sa.

 În cazul în care nu se pot stabili părțile individuale ale proprietarilor în comun, cum este cazul proprității devălmașe a soților, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru clădirea respectivă. Există proprietate în devălmăşie atunci când, prin efectul legii sau în temeiul unui act juridic, dreptul de proprietate aparţine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre acestea să fie titularul unei cote-părţi determinate din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor comune.(art. 667 Cod civil).

Prin urmare în cazul coproprietății devălmașe a soților, scutirea de la plata impozitului se va aplica pentru o cotă ideală de 50 % aferentă soțului beneficiar al unei scutiri instituită de Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal în art. 456 alin. 1 lit. p), r), s) și t).











Comentarii

  1. Buna ziua,
    În cazul unui imobil detinut in coproprietate, scutit de la plata impozitului în baza art.456, lit)t din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, daca SOTUL persoanei incadrate in grad de handicap, este DECEDAT, SCUTIREA de la plata impozitului aferent cotei de 50% de proprietate a sotului decedat, ramane aplicata pana la dezbaterea succesiunii?Multumesc

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna ziua. Scutirea pentru cota sotului decedat inceteaza de la data decesului, deoarece de la acea data bunul scutit nu mai este detinut in comun de soti.

    RăspundețiȘtergere
  3. Buna ziua,
    In cazul unei clădiri-Casă de locuit, achizitionate de către un PFA-(organizat în vederea desfășurării activității economice de dezvoltare imobiliara) dobândită ca patrimoniu de afectatiune în scopul desfăsurarii activităților, din punct de vedere fiscal este clădire rezidențilă sau clădire nerezidențială?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este cladire nerezidentiala, fiind utilizata pentru alte activitati decat cea de locuit.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Plata impozitului auto în cazul schimbării domiciliului fiscal

Debitor decedat. Dovedirea titularului dreptului de proprietate în scopul impozitării

De ce nu se datorează impozit pentru mijloacele de transport cu numere roșii achiziționate din străinătate