UN “NU” ÎN MATERIE FISCALĂ. IMPOZITUL PE CONSTRUCŢII
Activând de ceva vreme în materia dreptului fiscal, la început fără voie şi ulterior de bunăvoie, din păcate mi-a fost dat de multe ori să mă întâlnesc în practică cu legiuitorul (a se citi Guvernul României) şi manifestările sale de ingeniozitate legislativă (a se citi inconsecvenţă). Ultimul contact dintre noi doi a fost reglementarea impozitului pe construcţii prin Titlul IX indice 3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, dar mai ales normele metodologice de aplicare din cuprinsul art. 296 indice 35 din HG. nr.44/2004 privind normele metodologice de aplicare a codului Fiscal, modificate în luna mai 2014. Lecturând atât textul legal general, respectiv art. 296 indice 33 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cât şi textul normei de aplicare din HG. nr.44/2004, am ajuns la concluzia că un simplu " nu ", inserat fără noimă în cuprinsul unui text legal poate produce consecinţe legislative absurde chiar fără voia legiuitorului (sau mai grav cu ştiinţa legiui