Impozite locale

Ambele infracţiuni supuse analizei fac parte din sfera mai largă a infracţiunilor de corupţie, din subcategoria de infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul, cu o mare varietate de elemente care le apropie dar şi cu particularităţi care le individualizează în spectrul infracţional sancţionat de legiuitorul român.             Conform prevederilor art. 255 din Codul penal, constituie infracţiune de dare de mită   promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase unui funcţionar, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, pe când infracţiunea de cumpărare de influenţă reglementată de dispoziţiile art. 6 indice 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, reprezintă promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influenţa

Adunarea generală a creditorilor şi comitetul creditorilor sunt două entităţi juridice care au atribuţii relativ asemănătoare, cu menţiunea că legea nu enumeră în mod expres decât atribuţiile comitetului creditorilor. Judecătorul-sindic poate desemna, în raport cu numărul creditorilor, un comitet format din 3-5 creditori dintre cei cu creanţe garantate, bugetare şi chirografare cele mai mari, prin valoare. Dacă din cauza numărului mic de creditori judecătorul-sindic nu consideră necesară constituirea unui comitet al creditorilor, atribuţiile comitetului referitoare la negocierea cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreşte să fie desemnat de către creditori în dosar condiţiile numirii şi să recomande adunării creditorilor astfel de numiri   şi la introducerea acţiunilor pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, făcute de debitor în dauna creditorilor, atunci când astfel de acţiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de lichidator , vo

Într-unul dintre litigiile aflate pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, cu obiect contestaţie la executare, s-a ridicat o problemă juridică interesantă legată de natura juridică a hotărârii judecătoreşti prin care se dispune acordarea ajutorului public judiciar în lumina dispoziţiilor OUG. nr. 51/2008, respectiv dacă aceasta are valoarea juridică a unui titlu executoriu, şi dacă această hotărâre este lipsită de efecte juridice în situaţia în care în cauză ulterior pronunţării devin incidente şi prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Astfel, contestatorul s-a prevalat de faptul că încheierea comercială pronunţată de Tribunalul Comercial Cluj, prin care   instanţa de judecată a dispus, urmare admiterii cererii de ajutor public judiciar, obligarea lui la plata taxei judiciare de timbru în 12 rate lunare egale, nu are valoarea unui titlu executoriu pentru a putea fi pusă în executare silită de organele fiscale din cadrul Municipiului Cluj-Napoca, cu atât m