Notificarea proprietarului clădirii despre posibilitatea depunerii raportului de evaluare a clădirii-Legea 227/2015

 

     Conform prevederilor art. 458 alin. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.- (4) În cazul în care proprietarul clădirii nu depune raportul de evaluare la organul fiscal competent până la primul termen de plată a impozitului, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate conform prevederilor art. 457, cu condiţia ca proprietarul clădirii să fi fost notificat de către organul fiscal competent despre posibilitatea depunerii raportului de evaluare. Notificarea se comunică proprietarului clădirii prin publicarea acesteia în spaţiul privat virtual sau prin poştă, în cazul contribuabililor care nu sunt înrolaţi în spaţiul privat virtual. Termenul până la care trebuie comunicată notificarea este 31 octombrie a anului curent pentru impozitul datorat începând cu anul următor. În cazul în care notificarea nu este comunicată până la această dată, impozitul urmează a se calcula prin aplicarea cotei stabilite potrivit alin. (1) asupra valorii impozabile determinate conform prevederilor art. 457. 

Potrivit prevederilor art. 460 alin. 8 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal - (8) În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, cota impozitului/taxei pe clădiri este de 5%, cu condiția ca proprietarul clădirii să fi fost notificat de către organul fiscal competent despre posibilitatea depunerii raportului de evaluare. Notificarea se comunică proprietarului clădirii prin publicarea acesteia în spațiul privat virtual sau prin poștă, în cazul contribuabililor care nu sunt înrolați în spațiul privat virtual. Termenul până la care trebuie comunicată notificarea este 31 octombrie a anului curent pentru impozitul datorat începând cu anul următor. În cazul în care notificarea nu este comunicată până la această dată, impozitul urmează a se calcula prin aplicarea cotei stabilite potrivit alin. (1) sau (2), după caz, asupra valorii impozabile a clădirii.(9) În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, diferența de taxă va fi datorată de proprietarul clădirii, cu condiția ca acesta să fi fost notificat de către organul fiscal competent, în conformitate cu prevederile alin. (8). : 

În desfășurarea unei proceduri de administrare a creanțelor fiscale, organul fiscal înștiințează contribuabilul/plătitorul asupra drepturilor și obligațiilor prevăzute de lege ce îi revin acestuia în desfășurarea procedurii. 

Din prevederile legale menționate mai sus, rezultă faptul că anterior aplicării cotei de impozitare de 2% în cazul persoanelor fizice, respectiv de 5% în cazul persoanelor juridice, organul fiscal local are obligația legală de a comunica contribuabilului o notificare despre posibilitatea depunerii raportului de evaluare până cel târziu la data de 31 octombrie a anului fiscal anterior, în spațiul privat virtual sau prin poștă, în cazul contribuabililor care nu sunt înrolați în spațiul privat virtual.

În situația în care contribuabilul nu este înrolat în spațiul privat virtual sau acesta nu își ridică din propria culpă de la oficiul poștal corespondența expediată cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire la domiciliu sau la sediul social,  în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (3) – (7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, notificarea trebuie comunicată prin publicitate, prin afișarea atât la sediul organului fiscal local cât și pe site-ul UAT-ului a anunțului colectiv.

Potrivit prevederilor art. 47 alin. (3) – (7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală:

3) Actul administrativ fiscal emis pe suport hârtie se comunică contribuabilului/plătitorului ori împuternicitului sau curatorului acestora, la domiciliul fiscal, prin poştă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.(4) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (3) nu a fost posibilă, aceasta se realizează prin publicitate potrivit alin. (5) - (7). (5) Comunicarea prin publicitate se efectuează prin afişarea unui anunţ în care se menţionează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului/plătitorului, după cum urmează: a) în cazul actelor administrative fiscale emise de organul fiscal central prin afişarea anunţului, concomitent, la sediul organului fiscal emitent şi pe pagina de internet a A.N.A.F.; b) în cazul actelor administrative fiscale emise de organul fiscal local prin afişarea anunţului, concomitent, la sediul organului fiscal emitent şi pe pagina de internet a autorităţii administraţiei publice locale respective. (6) Anunţul prevăzut la alin. (5) se menţine afişat cel puţin 60 de zile de la data publicării acestuia şi conţine următoarele elemente: a) numele şi prenumele sau denumirea contribuabilului/plătitorului; b) domiciliul fiscal al contribuabilului/plătitorului; c) denumirea, numărul şi data emiterii actului administrativ fiscal. (7) În cazul în care actul administrativ fiscal se comunică prin publicitate, acesta se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afişării anunţului.

Pentru o comunicare legală a notificării prin publicitate, anunțul colectiv trebuie afișat la sediul organului fiscal local și pe pagina de internet a UAT-ului până cel târziu la data de 15 octombrie a anului fiscal în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și art. 181 alin. pct. 2 din Codul de procedură fiscală ((1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează: 2. când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte;)

Este logic faptul că în ipoteza în care niciuna dintre modalitățile speciale de comunicare menționate de art. 458 alin. 4, respectiv art. 460 alin. 8 Cod fiscal pentru comunicarea notificării nu au fost posibile cu finalizare, este aplicabilă modalitatea generală de comunicare prevăzută de  aliniatului 4 cu trimitere la aliniatele 5-7 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Organul fiscal este îndreptățit să aprecieze, în limitele atribuțiilor și competențelor ce îi revin, relevanța stărilor de fapt fiscale prin utilizarea mijloacelor de probă prevăzute de lege și să adopte soluția întemeiată pe prevederile legale, precum și pe constatări complete asupra tuturor împrejurărilor edificatoare în cauză raportat la momentul luării unei decizii. 

Relațiile dintre contribuabil/plătitor și organul fiscal trebuie să fie fundamentate pe bună-credință. Contribuabilul/Plătitorul trebuie să își îndeplinească obligațiile și să își exercite drepturile potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și să declare corect datele și informațiile privitoare la obligațiile fiscale datorate. 

Organul fiscal trebuie să respecte drepturile contribuabilului/plătitorului în fiecare procedură de administrare a creanțelor fiscale aflată în derulare. Buna-credință a contribuabililor se prezumă până când organul fiscal dovedește contrariul.