Declararea mijloacelor de transport

 Conform prevederilor art. 471 alin. (2) și (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, regula generală în materia impozitului asupra mijlocului de transport este aceea că în termen de 30 de zile de la dobândire proprietarul acestuia are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.

În cazul dobândirii unui mijloc de transport în România, proprietarul acestuia are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data dobândirii și datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului următor înmatriculării sau înregistrării mijlocului de transport.

În cazul în care mijlocul de transport este dobândit în alt stat decât România, proprietarul acestuia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data eliberării cărţii de identitate a vehiculului (CIV) de către Registrul Auto Român şi datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului următor înmatriculării sau înregistrării acestuia în România.

Prin urmare, termenul de 30 de zile pentru declararea mijlocului de transport curge de la date diferite în funcție de locul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, pe de o parte de la data dobândirii în situația dobândirii mijlocului de transport în România, iar pe de altă parte de la data eliberării cărţii de identitate a vehiculului (CIV) de către Registrul Auto Român în situația dobândirii mijlocului de transport într-un alt stat decât România.

Conform prevederilor art. 101 alin. 7 din HG. nr. 1/2016, în cazul dobândirii unui mijloc de transport pe bază de factură emisă de un operator economic din România sau din alt stat, precum și în cazul dobândirii unui mijloc de transport din alt stat decât România pe baza altor documente emise din statul de proveniență, proprietarii dobânditori declară la organul fiscal local de domiciliu mijloacele de transport, anexând copii ale documentelor certificate «Conform cu originalul», precum și cu mențiunea «Documentele anexate sunt corecte și complete, conforme cu realitatea», sub semnătura contribuabilului, iar în cazul documentelor completate în altă limbă decât româna, și copii ale documentelor traduse în limba română de către un traducător autorizat. Factura este actul de înstrăinare-dobândire, iar prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

Orice persoană fizică sau persoană juridică ce a dobândit dreptul de proprietate asupra unui mijloc de transport are obligația să depună declarația fiscală la organul fiscal al autorităților administrației publice locale în a cărui rază de competență își are domiciliul fiscal, indiferent de durata deținerii mijlocului de transport respectiv, chiar și în cazul în care, în aceeași zi, imediat după dobândire, are loc înstrăinarea acestui obiect impozabil. (art. 128 HG. nr. 1/2016)

Art. 130 alin. 3 din HG. nr. 1/2016 menționează faptul că la declarația fiscală se anexează o copie de pe cartea de identitate, precum și copia certificată pentru conformitate cu originalul de pe contractul de vânzare-cumpărare, sub semnătură privată, contractul de schimb, factura, actul notarial de donație, certificatul de moștenitor etc., hotărârea judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă/definitivă și executorie, după caz, sau orice alt document similar. Întreaga răspundere pentru veridicitatea celor declarate, precum și pentru autenticitatea actelor depuse aparține contribuabilului.

 Cartea de identitate a vehiculului este documentul eliberat de Registrul Auto Român, care atestă faptul că un vehicul rutier a fost omologat și îndeplinește condițiile tehnice privind siguranța circulației, protecția mediului și folosința conform destinației.

În cazul mijloacelor de transport cu tracțiune mecanică, sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 230/2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 1.501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, cu completările ulterioare.

Pentru situația prevăzută la alin. 2 al art. 471 Cod fiscal (cazul dobândirii unui mijloc de transport în România), HG. nr. 1/2016 detaliază în cuprinsul art. 123 faptul că la înstrăinarea unui mijloc de transport în cursul anului, proprietarul acestuia, potrivit art. 10 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 78/2000, transmite dobânditorului cartea de identitate a vehiculului, urmând ca apoi cumpărătorul să declare mijlocul de transport la organul fiscal local pe raza căruia are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, în termen de 30 de zile de la data actului de dobândire și să înmatriculeze/înregistreze pe numele său mijlocul de transport la autoritățile competente.

În schimb, de remarcat este faptul că, din coroborarea prevederilor art. 471 alin. 3 Cod fiscal, art. 128 și art. 130 alin. 3 din HG. nr. 1/2016, rezultă că în cazul dobândirii mijlocului de transport într-un alt stat, dobânditorul este obligat să depună declarația fiscală va putea depune declarația fiscală doar după eliberarea cărţii de identitate a vehiculului (CIV) de către Registrul Auto Român, deoarece doar această carte de identitate a mijlocului de transport poate fi anexată declarației fiscale.

Totodată, potrivit prevederilor exprese ale art. 471 alin. 7 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, obligația declarării în evidența fiscală a mijloacelor de transport revine inclusiv persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului pe mijloacele de transport., deci inclusiv în cazul autovehiculele second-hand înregistrate ca stoc de marfă și care nu sunt utilizate în folosul propriu al operatorului economic, comerciant auto sau societate de leasing ((7) Depunerea declarațiilor fiscale reprezintă o obligație și în cazul persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului pe mijloacele de transport.)

Prin urmare, vânzarea în România a unui mijloc de transport dobândit în străinătate anterior emiterii de către RAR a cărții de identitate (CIV) și declarării acestuia de către proprietar în evidența fiscală și în absența certificatului de atestare fiscală, este nulă de drept, în conformitate cu prevederile art. 159 alin. (5) și (6) Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscală ((5) Pentru înstrăinarea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor și a mijloacelor de transport, proprietarii bunurilor ce se înstrăinează trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor de plată datorate bugetului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază se află înregistrat fiscal bunul ce se înstrăinează, potrivit alin. (2). Pentru bunul ce se înstrăinează, proprietarul bunului trebuie să achite impozitul datorat pentru anul în care se înstrăinează bunul, cu excepția cazului în care pentru bunul ce se înstrăinează impozitul se datorează de altă persoană decât proprietarul...(6) Actele prin care se înstrăinează clădiri, terenuri, respectiv mijloace de transport, cu încălcarea prevederilor alin. (5), sunt nule de drept. )