Noutăţile aduse de Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă
Începând cu data de 28 iunie 2014 a intrat în vigoare Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.
Noua reglementare aduce o serie de inovații care pe de o parte îmbunătățesc vechea Lege a insolvenței nr. 85/2006 prin implementarea legală a problematicilor doctrinare și jurisprudenționale care au apărut în aplicarea efectivă a textului Legii 85/2006, însă pe de altă parte instituie și o serie de principii care cel puțin în aparență se contrazic reciproc atunci când trebuie puse efectiv în practică.
Fără a ne propune să analizăm exhaustiv toate aceste noutăți sau bizanterii, vom enumera în cele ce urmează cele mai importante noutăţi cuprinse în Titlul II al actului normativ:
1. Creditorul îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei este creditorul a cărui creanţă asupra patrimoniului debitorului este certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 60 de zile, față de 90 de zile cum era prevăzut în Legea 85/2006. Prin creanţă certă, în sensul Legii nr.85/2014, se înţelege acea creanţă a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. În cazul în care atât debitorul, cât şi creditorul au solicitat desemnarea câte unui administrator judiciar/lichidator judiciar va avea prevalenţă cererea creditorului.
2. Oricând pe parcursul procedurii, în lipsă de lichidităţi în averea debitorului insolvent, administratorul judiciar/ lichidatorul judiciar va putea valorifica de urgenţă bunurile libere de sarcini şi care nu sunt esenţiale pentru reorganizare, fără acordul creditorilor, dacă valorificarea se face până la momentul desemnării comitetului creditorilor.
3. Procedura simplificată a insolvenţei se aplică şi oricărei persoane care desfăşoară activităţi specifice profesioniştilor, care nu a obţinut autorizarea cerută de lege pentru exploatarea unei întreprinderi şi nu este înregistrată în registrele speciale de publicitate, fără a fi incidentă vreo exonerare de la sancţiunile aplicabile pentru lipsa autorizării sau înregistrării respectivei persoane.
4. Valoarea-prag pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă este de 40.000 lei atât pentru creditori, cât şi pentru debitor, inclusiv pentru procedurile deschise în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat. În vechea reglementare valoarea prag era impusă doar creditorului și era în cuantum de 45.000 lei.
5.Notificarea deschiderii procedurii se va realiza potrivit prevederilor Codului de procedură civilă şi se va publica într-un ziar de largă circulaţie şi în Buletinul procedurilor de insolvență. Creditorii nemenţionaţi în lista care trebuie depusă de către debitor şi care nu au fost notificaţi, vor fi repuşi în termen şi vor prelua procedura în stadiul în care se afla în momentul înscrierii lor la masa credală, față de Legea 85/2006 unde se prevedea faptul că în acest caz procedura notificării este considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvență.Pentru respectarea dreptului la apărare al creditorilor se instituie în sarcina administratorului/lichidatorului judiciar ca notificarea să fie comunicată creditorilor cu cel puţin 10 zile înainte de împlinirea termenului-limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanţelor.
6. Se instituie termene scurte și clare pentru judecarea incidentelor procesuale în cadrul procedurii insolvenței. Astfel, toate cererile, contestaţiile, acţiunile se judecă potrivit prevederilor Codului de procedură civilă cu privire la judecata în primă instanţă, cu menţiunea că termenul pentru depunerea întâmpinării este de maximum 15 zile de la comunicare, răspunsul la întâmpinare nu este obligatoriu, iar judecătorul-sindic fixează, prin rezoluţie, în termen de maximum 5 zile de la data depunerii întâmpinării, primul termen de judecată, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezoluţiei.Termenul de apel pentru hotărârile pronunţate în primă instanţă de judecătorul sindic este de 7 zile de la comunicarea hotărârii realizată prin publicare în BPI, iar completul de apel căruia i s-a repartizat aleatoriu primul apel va soluţiona toate apelurile următoare privind aceeaşi procedură.
7. Sunt considerate creanţe anterioare datei deschiderii insolvenţei şi creanţele bugetare constatate printr-un raport de inspecţie fiscală întocmit în termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, cu privire la activitatea anterioară a debitorului. Creditorii bugetari au obligaţia de a înregistra cererea de admitere a creanţei în termenul limită stabilit de judecătorul sindic,urmând ca în termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, să înregistreze un supliment al cererii de admitere a creanţei iniţiale, dacă în cursul inspecţiei fiscale se descoperă elemente suplimentare care determină o majorare a creanţei bugetare deja declarate.
8. Convocarea creditorilor se va realiza prin publicare în BPI cu cel puţin 5 zile de la publicare şi va trebui să cuprindă ordinea de zi a şedinţei. Convocatorul se depune la BPI cu 3 zile înaintea datei la care trebuie efectuată comunicarea. Votul condiţionat exprimat în adunarea creditorilor este catalogat în mod expres de către legiuitor ca fiind vot negativ. Calitate procesuală activă pentru contestarea legalităţii hotărârilor adunării creditorilor, cu excepţia celei prin care a fost desemnat, o deţine şi administratorul/lichidatorul judiciar, şi nu numai creditorii, cum se prevedea în Legea 85/2006.
9. Comitetul creditorilor se întruneşte ori de câte ori este necesar la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, după caz, ori la cererea oricărui membru al comitetului creditorilor, și nu doar a cel puțin 2 dintre membrii săi cum prevedea Legea 85/2006. Totodată împotriva acţiunilor, măsurilor şi deciziilor luate de comitetul creditorilor, orice creditor poate formula contestaţie la judecătorul-sindic și nu la adunarea creditorilor. În cazul în care un membru al comitetului creditorilor votează repetat în situaţie de conflict de interese ori lipseşte repetat şi nejustificat de la şedinţele comitetului creditorilor, la cererea oricărui creditor, judecătorul sindic îl va înlocui pe respectivul membru al comitetului creditorilor.
10. În cazul deschiderii procedurii insolvenţei, creanţele ce fac obiectul cererilor de deschidere a procedurii devin automat declaraţii de creanţă și pot fi actualizate cu accesorii calculate până la data deschiderii procedurii, în termenul legal stabilit pentru declararea creanţelor.
11. Creditorul care are înregistrată o cerere de deschidere a procedurii, în cazuri urgente, până la data judecării cererii, poate solicita judecătorului-sindic pronunţarea unei ordonanţe preşedinţiale prin care să dispună măsuri vremelnice, în scopul suspendării operaţiunilor de înstrăinare a unor bunuri sau drepturi patrimoniale importante din averea debitorului, sub sancţiunea nulităţii, precum şi măsuri de conservare a acestor bunuri.
12. În cazul achitării, până la închiderea dezbaterilor, a creanţei creditorului care a solicitat deschiderea procedurii, judecătorul-sindic va respinge cererea ca rămasă fără obiect, cu restituirea cauţiuni depusă de către creditor.
13. Nu sunt supuse suspendării de drept acţiunile judiciare pentru determinarea existenţei şi a cuantumului unor creanţe asupra debitorului, născute după data deschiderii procedurii.
14. Contestaţiile împotriva tabelului preliminar de creanțe trebuie depuse la tribunal în termen de 7 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă a tabelului preliminar, atât în procedura generală, cât şi în procedura simplificată. Sub sancţiunea anulării, contestaţia va fi însoţită de dovada, în original, a achitării taxei de timbru, precum şi de toate înscrisurile de care partea înţelege să se folosească în dovedirea susţinerilor sale, cu arătarea oricăror altor probe care se solicită, cu excepţia celor care nu se află în posesia părţii sau nu sunt cunoscute la momentul formulării contestaţiei. Partea care formulează contestaţia trimite, cu confirmare de primire, câte un exemplar al contestaţiei şi al documentelor ce o însoţesc administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, creditorului a cărui creanţă se contestă, precum şi administratorului special. În cazul în care această obligaţie nu a fost respectată, judecătorul-sindic va putea aplica, din oficiu, o amendă în condiţiile Codului de procedură civilă.
15. Administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate introduce la judecătorul-sindic acţiuni pentru anularea actelor sau operaţiunilor frauduloase ale debitorului în dauna drepturilor creditorilor, în cei 2 ani anteriori deschiderii proceduri, față de termenul de 3 ani prevăzut de vechea reglementare. De asemenea, poate introduce această acţiune, în aceleaşi condiţii, atât comitetul creditorilor cât și creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor înscrise la masa credală.
16. Dacă debitorul nu se conformează planului sau desfăşurarea activităţii sale aduce pierderi sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar pot solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului. Dacă pierderile sau acumularea de noi datorii sunt constatate de administratorul judiciar, acesta este obligat să sesizeze judecătorul-sindic cu o cerere de deschidere a procedurii de faliment. Totodată creditorul unei creanţe curente, lichide, având o exigibilitate mai mare de 60 de zile şi un cuantum peste valoarea-prag, poate solicita, oricând în timpul planului de reorganizare sau după îndeplinirea obligaţiilor de plată asumate în plan, trecerea la faliment a debitorului.
17. În cazul în care s-a pronunţat o hotărâre de respingere a acţiunii de atrage a răspunderii personale administratorul judiciar/lichidatorul judiciar care nu intenţionează să formuleze apel împotriva acesteia va notifica în acest sens comitetul creditorilor sau, în cazul în care nu a fost desemnat un comitet al creditorilor, adunarea creditorilor. În cazul în care adunarea creditorilor sau creditorul care deţine mai mult de jumătate din valoarea tuturor creanţelor decide că se impune introducerea apelului, acesta va fi introdus de către preşedintele comitetului creditorilor sau de către creditorul majoritar, după caz.
18. Persoana împotriva căreia s-a pronunţat o hotărâre definitivă de atragere a răspunderii nu mai poate fi desemnată administrator sau, dacă este administrator în alte societăţi, va fi decăzută din acest drept timp de 10 ani de la data rămânerii definitivă a hotărârii.
19. Dacă după acoperirea tuturor creanţelor, închiderea procedurii şi radierea debitorului din registrele în care acesta a fost înmatriculat, au fost identificate bunuri în patrimoniu care nu au fost cunoscute în timpul procedurii de insolvenţă, acestea vor intra de drept în patrimoniul asociaţilor.
20. Dacă toţi creditorii înscrişi în tabelul definitiv al creanţelor primesc sumele ce li se datorează în perioada de observaţie sau renunţă la judecată în perioada de observaţie, judecătorul-sindic va dispune închiderea procedurii, fără a dispune radierea debitorului din registrul în care este înregistrat.
Noua reglementare aduce o serie de inovații care pe de o parte îmbunătățesc vechea Lege a insolvenței nr. 85/2006 prin implementarea legală a problematicilor doctrinare și jurisprudenționale care au apărut în aplicarea efectivă a textului Legii 85/2006, însă pe de altă parte instituie și o serie de principii care cel puțin în aparență se contrazic reciproc atunci când trebuie puse efectiv în practică.
Fără a ne propune să analizăm exhaustiv toate aceste noutăți sau bizanterii, vom enumera în cele ce urmează cele mai importante noutăţi cuprinse în Titlul II al actului normativ:
1. Creditorul îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei este creditorul a cărui creanţă asupra patrimoniului debitorului este certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 60 de zile, față de 90 de zile cum era prevăzut în Legea 85/2006. Prin creanţă certă, în sensul Legii nr.85/2014, se înţelege acea creanţă a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. În cazul în care atât debitorul, cât şi creditorul au solicitat desemnarea câte unui administrator judiciar/lichidator judiciar va avea prevalenţă cererea creditorului.
2. Oricând pe parcursul procedurii, în lipsă de lichidităţi în averea debitorului insolvent, administratorul judiciar/ lichidatorul judiciar va putea valorifica de urgenţă bunurile libere de sarcini şi care nu sunt esenţiale pentru reorganizare, fără acordul creditorilor, dacă valorificarea se face până la momentul desemnării comitetului creditorilor.
3. Procedura simplificată a insolvenţei se aplică şi oricărei persoane care desfăşoară activităţi specifice profesioniştilor, care nu a obţinut autorizarea cerută de lege pentru exploatarea unei întreprinderi şi nu este înregistrată în registrele speciale de publicitate, fără a fi incidentă vreo exonerare de la sancţiunile aplicabile pentru lipsa autorizării sau înregistrării respectivei persoane.
4. Valoarea-prag pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă este de 40.000 lei atât pentru creditori, cât şi pentru debitor, inclusiv pentru procedurile deschise în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat. În vechea reglementare valoarea prag era impusă doar creditorului și era în cuantum de 45.000 lei.
5.Notificarea deschiderii procedurii se va realiza potrivit prevederilor Codului de procedură civilă şi se va publica într-un ziar de largă circulaţie şi în Buletinul procedurilor de insolvență. Creditorii nemenţionaţi în lista care trebuie depusă de către debitor şi care nu au fost notificaţi, vor fi repuşi în termen şi vor prelua procedura în stadiul în care se afla în momentul înscrierii lor la masa credală, față de Legea 85/2006 unde se prevedea faptul că în acest caz procedura notificării este considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvență.Pentru respectarea dreptului la apărare al creditorilor se instituie în sarcina administratorului/lichidatorului judiciar ca notificarea să fie comunicată creditorilor cu cel puţin 10 zile înainte de împlinirea termenului-limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanţelor.
6. Se instituie termene scurte și clare pentru judecarea incidentelor procesuale în cadrul procedurii insolvenței. Astfel, toate cererile, contestaţiile, acţiunile se judecă potrivit prevederilor Codului de procedură civilă cu privire la judecata în primă instanţă, cu menţiunea că termenul pentru depunerea întâmpinării este de maximum 15 zile de la comunicare, răspunsul la întâmpinare nu este obligatoriu, iar judecătorul-sindic fixează, prin rezoluţie, în termen de maximum 5 zile de la data depunerii întâmpinării, primul termen de judecată, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezoluţiei.Termenul de apel pentru hotărârile pronunţate în primă instanţă de judecătorul sindic este de 7 zile de la comunicarea hotărârii realizată prin publicare în BPI, iar completul de apel căruia i s-a repartizat aleatoriu primul apel va soluţiona toate apelurile următoare privind aceeaşi procedură.
7. Sunt considerate creanţe anterioare datei deschiderii insolvenţei şi creanţele bugetare constatate printr-un raport de inspecţie fiscală întocmit în termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, cu privire la activitatea anterioară a debitorului. Creditorii bugetari au obligaţia de a înregistra cererea de admitere a creanţei în termenul limită stabilit de judecătorul sindic,urmând ca în termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii, să înregistreze un supliment al cererii de admitere a creanţei iniţiale, dacă în cursul inspecţiei fiscale se descoperă elemente suplimentare care determină o majorare a creanţei bugetare deja declarate.
8. Convocarea creditorilor se va realiza prin publicare în BPI cu cel puţin 5 zile de la publicare şi va trebui să cuprindă ordinea de zi a şedinţei. Convocatorul se depune la BPI cu 3 zile înaintea datei la care trebuie efectuată comunicarea. Votul condiţionat exprimat în adunarea creditorilor este catalogat în mod expres de către legiuitor ca fiind vot negativ. Calitate procesuală activă pentru contestarea legalităţii hotărârilor adunării creditorilor, cu excepţia celei prin care a fost desemnat, o deţine şi administratorul/lichidatorul judiciar, şi nu numai creditorii, cum se prevedea în Legea 85/2006.
9. Comitetul creditorilor se întruneşte ori de câte ori este necesar la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, după caz, ori la cererea oricărui membru al comitetului creditorilor, și nu doar a cel puțin 2 dintre membrii săi cum prevedea Legea 85/2006. Totodată împotriva acţiunilor, măsurilor şi deciziilor luate de comitetul creditorilor, orice creditor poate formula contestaţie la judecătorul-sindic și nu la adunarea creditorilor. În cazul în care un membru al comitetului creditorilor votează repetat în situaţie de conflict de interese ori lipseşte repetat şi nejustificat de la şedinţele comitetului creditorilor, la cererea oricărui creditor, judecătorul sindic îl va înlocui pe respectivul membru al comitetului creditorilor.
10. În cazul deschiderii procedurii insolvenţei, creanţele ce fac obiectul cererilor de deschidere a procedurii devin automat declaraţii de creanţă și pot fi actualizate cu accesorii calculate până la data deschiderii procedurii, în termenul legal stabilit pentru declararea creanţelor.
11. Creditorul care are înregistrată o cerere de deschidere a procedurii, în cazuri urgente, până la data judecării cererii, poate solicita judecătorului-sindic pronunţarea unei ordonanţe preşedinţiale prin care să dispună măsuri vremelnice, în scopul suspendării operaţiunilor de înstrăinare a unor bunuri sau drepturi patrimoniale importante din averea debitorului, sub sancţiunea nulităţii, precum şi măsuri de conservare a acestor bunuri.
12. În cazul achitării, până la închiderea dezbaterilor, a creanţei creditorului care a solicitat deschiderea procedurii, judecătorul-sindic va respinge cererea ca rămasă fără obiect, cu restituirea cauţiuni depusă de către creditor.
13. Nu sunt supuse suspendării de drept acţiunile judiciare pentru determinarea existenţei şi a cuantumului unor creanţe asupra debitorului, născute după data deschiderii procedurii.
14. Contestaţiile împotriva tabelului preliminar de creanțe trebuie depuse la tribunal în termen de 7 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă a tabelului preliminar, atât în procedura generală, cât şi în procedura simplificată. Sub sancţiunea anulării, contestaţia va fi însoţită de dovada, în original, a achitării taxei de timbru, precum şi de toate înscrisurile de care partea înţelege să se folosească în dovedirea susţinerilor sale, cu arătarea oricăror altor probe care se solicită, cu excepţia celor care nu se află în posesia părţii sau nu sunt cunoscute la momentul formulării contestaţiei. Partea care formulează contestaţia trimite, cu confirmare de primire, câte un exemplar al contestaţiei şi al documentelor ce o însoţesc administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, creditorului a cărui creanţă se contestă, precum şi administratorului special. În cazul în care această obligaţie nu a fost respectată, judecătorul-sindic va putea aplica, din oficiu, o amendă în condiţiile Codului de procedură civilă.
15. Administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate introduce la judecătorul-sindic acţiuni pentru anularea actelor sau operaţiunilor frauduloase ale debitorului în dauna drepturilor creditorilor, în cei 2 ani anteriori deschiderii proceduri, față de termenul de 3 ani prevăzut de vechea reglementare. De asemenea, poate introduce această acţiune, în aceleaşi condiţii, atât comitetul creditorilor cât și creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor înscrise la masa credală.
16. Dacă debitorul nu se conformează planului sau desfăşurarea activităţii sale aduce pierderi sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar pot solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului. Dacă pierderile sau acumularea de noi datorii sunt constatate de administratorul judiciar, acesta este obligat să sesizeze judecătorul-sindic cu o cerere de deschidere a procedurii de faliment. Totodată creditorul unei creanţe curente, lichide, având o exigibilitate mai mare de 60 de zile şi un cuantum peste valoarea-prag, poate solicita, oricând în timpul planului de reorganizare sau după îndeplinirea obligaţiilor de plată asumate în plan, trecerea la faliment a debitorului.
17. În cazul în care s-a pronunţat o hotărâre de respingere a acţiunii de atrage a răspunderii personale administratorul judiciar/lichidatorul judiciar care nu intenţionează să formuleze apel împotriva acesteia va notifica în acest sens comitetul creditorilor sau, în cazul în care nu a fost desemnat un comitet al creditorilor, adunarea creditorilor. În cazul în care adunarea creditorilor sau creditorul care deţine mai mult de jumătate din valoarea tuturor creanţelor decide că se impune introducerea apelului, acesta va fi introdus de către preşedintele comitetului creditorilor sau de către creditorul majoritar, după caz.
18. Persoana împotriva căreia s-a pronunţat o hotărâre definitivă de atragere a răspunderii nu mai poate fi desemnată administrator sau, dacă este administrator în alte societăţi, va fi decăzută din acest drept timp de 10 ani de la data rămânerii definitivă a hotărârii.
19. Dacă după acoperirea tuturor creanţelor, închiderea procedurii şi radierea debitorului din registrele în care acesta a fost înmatriculat, au fost identificate bunuri în patrimoniu care nu au fost cunoscute în timpul procedurii de insolvenţă, acestea vor intra de drept în patrimoniul asociaţilor.
20. Dacă toţi creditorii înscrişi în tabelul definitiv al creanţelor primesc sumele ce li se datorează în perioada de observaţie sau renunţă la judecată în perioada de observaţie, judecătorul-sindic va dispune închiderea procedurii, fără a dispune radierea debitorului din registrul în care este înregistrat.
Comentarii
Trimiteți un comentariu