Impozitul pentru clădirile cu destinație mixtă

Clădirile cu destinație mixtă sunt clădiri folosite atât în scop rezidențial (care satisfac cerințele de locuit ale unei persoane sau familii), cât și nerezidențial (clădiri care sunt folosite pentru activități administrative, de agrement, comerciale, de cult, de cultură, de educație, financiar-bancare, industriale, de sănătate, sociale, sportive, turistice) (art. 453 Cod fiscal).

 În înțelesul art. 453 lit. d) din Codul fiscal, clădirea cu destinație mixtă este o clădire care are suprafețe folosite în scop rezidențial, respectiv suprafețe care sunt folosite în scop nerezidențial.

Suprafața clădirii cu destinație mixtă se compune din suprafața folosită în scop rezidențial și suprafața folosită în scop nerezidențial.

 Pentru încadrarea  în  categoria clădirii mixte, se are în vedere destinația finală a clădirii, inclusiv în cazul în care aceasta este utilizată de alte persoane decât proprietarii lor, precum și modul de înregistrare a cheltuielilor cu utilitățile. Proprietarii clădirilor vor anexa la declarațiile fiscale orice document din care reiese destinația clădirii, precum: contracte de închiriere, contracte de comodat, autorizații de construire și orice altele documente justificative.

 Pentru clădirile cu destinație mixtă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, la adresa cărora este înregistrat un domiciliu fiscal, la care nu se desfășoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art. 457 din Codul fiscal. (impozit pentru utilizare rezidențială- cota de impozitare cuprinsă între 0,08% - 0,2%).

În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea:

a) impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial conform art. 457 Cod fiscal;

b) impozitului determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, indicată prin declaraţie pe propria răspundere, şi cu condiţia ca cheltuielile cu utilităţile să nu fie înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică, prin aplicarea cotei stabilite conform art. 458 Cod fiscal (0,2 - 1,3%) asupra valorii impozabile stabilite conform art. 457 Cod fiscal, fără a fi necesară stabilirea valorii prin depunerea documentelor prevăzute la art. 458 alin. (1).

 Prin urmare în cazul unei clădiri mixte la care proprietarul persoană fizică a depus  la organul fiscal declarație pe propria răspundere privind suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, iar cheltuielile cu utilităţile (cheltuieli comune aferente imobilului, cheltuieli cu energia electrică, gazele naturale, cheltuieli de termoficare, apă și canalizare) nu sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică, nu este necesară depunerea raportului de evaluare a clădirii o dată la 5 ani, iar cota de impozitare aplicabilă suprafeței nerezidențiale (stabilită prin hotărârea de consiliu local)  este cuprinsă între 0,2 - 1,3% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457 Cod fiscal.

 În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă, când proprietarul persoană fizică nu declară la organul fiscal suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, iar cheltuielile cu utilităţile (cheltuieli comune aferente imobilului, cheltuieli cu energia electrică, gazele naturale, cheltuieli de termoficare, apă și canalizare) nu sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică, nu este necesară depunerea raportului de evaluare a clădirii o dată la 5 ani și  impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 0.3% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457 Cod fiscal.

 În schimb, în cazul unei clădiri mixte la care proprietarul persoană fizică a depus  la organul fiscal declarație pe propria răspundere privind suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, iar cheltuielile cu utilităţile (cheltuieli comune aferente imobilului, cheltuieli cu energia electrică, gazele naturale, cheltuieli de termoficare, apă și canalizare) sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică, este necesară depunerea raportului de evaluare a clădirii o dată la 5 ani, iar cota de impozitare aplicabilă suprafeței nerezidențiale (stabilită prin hotărârea de consiliu local)  este cuprinsă între 0,2 - 1,3% asupra valorii impozabile rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă. În situaţia depunerii raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de referinţă, acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor.  

 În cazul în care clădirea a fost dobândită sau construită într-un interval de timp mai mare de 5 ani de zile anteriori anului fiscal de referință, sau contribuabilul persoană fizică nu a depus la organul fiscal până la primul termen de plată din anul de referinţă, un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, valoarea clădirii nu poate fi calculată prin aplicarea cotei de impozitare cuprinse între între 0,2 - 1,3%, ci  impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457 Cod fiscal.

 În vederea stabilirii impozitului pe clădirile cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, potrivit art. 459 din prezentul Cod, pentru anul 2021 se stabilesc următoarele reguli:

a) persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2020 au în proprietate clădiri cu destinaţie mixtă au obligaţia să depună o declaraţie pe propria răspundere, până la data de 15 martie 2021 inclusiv, privind suprafaţa folosită în scop nerezidenţial;

b) fac excepţie de la prevederile lit. a) persoanele fizice ale căror suprafeţe folosite în scop nerezidenţial au fost declarate la organul fiscal până la data 31 decembrie 2020, în conformitate cu modelul ITL 001-2016.

 

În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor juridice, impozitul se determină prin însumarea impozitului calculat pentru suprafața folosită în scop rezidențial (prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% - 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii) cu impozitul calculat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial (prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2% - 1,3%, inclusiv, asupra valorii impozabile a clădirii).Valoarea aferentă suprafețelor folosite în scop rezidențial și valoarea suprafețelor folosite în scop nerezidențial se stabilesc în funcție de ponderea acestora în suprafața construită desfășurată totală a clădirii. (pct.47 HG. nr.1/2016)

 Spre deosebire de vechiul cod fiscal, respectiv Legea nr.571/2003, unde se prevedea faptul că impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii, care era valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal statuează în cuprinsul art. 460 alin. 5  faptul că pentru stabilirea impozitului pe clădiri, valoarea impozabilă a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul și poate fi:

a) ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele organului fiscal;

b) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării.

c) valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior.

d)  valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate. În situaţia în care nu este precizată valoarea în documentele care atestă proprietatea, se utilizează ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal.

e) În cazul clădirilor care sunt finanțate în baza unui contract de leasing financiar, valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării.

Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 5 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă. În situaţia depunerii raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de referinţă acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor

În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului pe clădiri este de 5%.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Plata impozitului auto în cazul schimbării domiciliului fiscal

Radierea din evidența fiscală a mijloacelor de transport cu ITP expirat

De ce nu se datorează impozit pentru mijloacele de transport cu numere roșii achiziționate din străinătate