Impozite locale

Ambele infracţiuni supuse analizei fac parte din sfera mai largă a infracţiunilor de corupţie, din subcategoria de infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul, cu o mare varietate de elemente care le apropie dar şi cu particularităţi care le individualizează în spectrul infracţional sancţionat de legiuitorul român.             Conform prevederilor art. 255 din Codul penal, constituie infracţiune de dare de mită   promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase unui funcţionar, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, pe când infracţiunea de cumpărare de influenţă reglementată de dispoziţiile art. 6 indice 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, reprezintă promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte fol...

Adunarea generală a creditorilor şi comitetul creditorilor sunt două entităţi juridice care au atribuţii relativ asemănătoare, cu menţiunea că legea nu enumeră în mod expres decât atribuţiile comitetului creditorilor. Judecătorul-sindic poate desemna, în raport cu numărul creditorilor, un comitet format din 3-5 creditori dintre cei cu creanţe garantate, bugetare şi chirografare cele mai mari, prin valoare. Dacă din cauza numărului mic de creditori judecătorul-sindic nu consideră necesară constituirea unui comitet al creditorilor, atribuţiile comitetului referitoare la negocierea cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreşte să fie desemnat de către creditori în dosar condiţiile numirii şi să recomande adunării creditorilor astfel de numiri   şi la introducerea acţiunilor pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, făcute de debitor în dauna creditorilor, atunci când astfel de acţiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de lichidator ...

Într-unul dintre litigiile aflate pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, cu obiect contestaţie la executare, s-a ridicat o problemă juridică interesantă legată de natura juridică a hotărârii judecătoreşti prin care se dispune acordarea ajutorului public judiciar în lumina dispoziţiilor OUG. nr. 51/2008, respectiv dacă aceasta are valoarea juridică a unui titlu executoriu, şi dacă această hotărâre este lipsită de efecte juridice în situaţia în care în cauză ulterior pronunţării devin incidente şi prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Astfel, contestatorul s-a prevalat de faptul că încheierea comercială pronunţată de Tribunalul Comercial Cluj, prin care   instanţa de judecată a dispus, urmare admiterii cererii de ajutor public judiciar, obligarea lui la plata taxei judiciare de timbru în 12 rate lunare egale, nu are valoarea unui titlu executoriu pentru a putea fi pusă în executare silită de organele fiscale din cadrul Municipiului Cluj-Napoca, cu at...

Conform prevederilor art. 278 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, Consiliul local poate institui o taxă pentru şederea într-o unitate de cazare, într-o localitate asupra căreia consiliul local îşi exercită autoritatea, dar numai dacă taxa se aplică conform regulilor expres prevăzute în legislaţia fiscală. Instituirea taxei hoteliere constituie atribuţia opţională a consiliilor locale ale comunelor, ale oraşelor sau ale municipiilor, după caz. La nivelul municipiului Bucureşti această atribuţie se îndeplineşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.   Hotărârea privind instituirea taxei hoteliere se adoptă în cursul anului şi se aplică în anul fiscal următor. Taxa hotelieră reprezintă din punct de vedere fiscal o obligaţia fiscală cu reţinere la sursă.   Persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea au obligaţia ca în documentele utilizate pentru încasarea tarifelor de cazare să evidenţieze distinct taxa hotelieră încasată determi...

Prin excepţia de nelegalitate invocată în faţa instanţei de judecată într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Cluj, reclamantul a solicitat instanţei de judecată să constate faptul că prevederile pct. 98 din HG. nr. 44/2004 privind Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal   sunt nelegale datorită contradicţiei existente între acestea   şi prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal. În opinia noastră această excepţie de nelegalitate nu are un fundament real, pentru aspectele pe care le vom expune în cele ce urmează. Potrivit prevederilor art. 262 lit. e din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, impozitul pe mijloacele de transport nu se aplică pentru vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare, iar conform pct. 98 din HG. nr. 44/2004 scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport se face începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care contribuabilii interesaţi prezintă compartimentelor de specialitate ale a...

  Impozitul pe mijloacele de transport, precum şi obligaţiile de plată accesorii acestuia, datorate până la data de întâi a lunii următoare celei în care se realizează înstrăinarea între vii a mijlocului de transport, reprezintă sarcină fiscală a părţii care înstrăinează.   La înstrăinarea unui mijloc de transport, proprietarul acestuia, potrivit art. 10 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere, în vederea înmatriculării sau înregistrării acestora în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 230/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 30 august 2000, cu modificările şi completările ulterioare, va transmite dobânditorului cartea de identitate a vehiculului, precum şi certificatul fiscal prin care se atestă că are achitat impozitul aferent, până la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a realizat transferul...

  Prin Decizia 232 din 4 martie 2008 a Curţii Constituţionale, a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (9) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. În motivarea exceptiei   autorul acesteia   a susţinut că dispoziţiile criticate condiţionează accesul la justiţie de o serie de demersuri sau cerinţe pe care persoana beneficiară a acestui drept trebuie să le îndeplinească, împrejurare ce este de natura a nesocoti prevederile constituţionale invocate. Astfel, pentru a cunoaşte conţinutul unei măsuri luate de lichidatorul judiciar, în vederea eventualei contestări în termenul legal, un virtual creditor este nevoit să urmărească sistematic apariţia numerelor Buletinului procedurilor de insolvenţă, achitând contravaloarea acestora, o suma care nu poate fi considerată modică. Alternativa formei tipărite a volumelor buletinului, respectiv forma electronică, nu este una viabilă, întrucât, pe de o parte...