EXECUTAREA SILITĂ A CHIRIILOR PROVENITE DIN CONTRACTELE DE ÎNCHIRIERE ALE UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE

Executarea silitã a creanţelor bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale se efectueazã în baza hotãrârii judecãtoreşti sau a altui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. Prevederile art. 1 alin. 2 din OG. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, stabilesc fără putinţă de tăgadă faptul că dispoziţiile Codului de procedură fiscală se aplică şi pentru administrarea altor sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, or în speţă tocmai chiria supusă procedurii de executare silită reprezintă venit al bugetului unităţii administrative-teritoriale, având natura juridică de creanţă bugetară ( Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, Anexa 1, Capitolul II, lit. A, pct. 9 c). Acest aspect rezultă implicit şi din analizarea logico-gramaticală a textului legal cuprins în art. 1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură fiscală, sub titulatura Sfera de aplicare a Codului de procedură fiscală, în care legiuitorul utilizează sintagma ...prezentul cod se aplică şi pentru.....

Mergând pe aceeaşi linie de gândire învederăm faptul că textul art. 136 Cod de procedură fiscală stabileşte clar faptul că 3) Creanţele bugetare care se încaseazã, se administreazã, se contabilizeazã şi se utilizeazã de instituţiile publice, provenite din venituri proprii şi cele rezultate din raporturi juridice contractuale, precum şi creanţele care se încaseazã, se administreazã, se contabilizeazã şi se utilizeazã de Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A., provenite din fondurile alocate de la bugetul de stat, se executã prin organe proprii, acestea fiind abilitate sã ducã la îndeplinire mãsurile asigurãtorii şi sã efectueze procedura de executare silitã, potrivit prevederilor prezentului cod.(4) Organele prevãzute la alin. (2) şi (3) sunt denumite în continuare organe de executare silitã. (5) Pentru efectuarea procedurii de executare silitã este competent organul de executare în a cãrui razã teritorialã se gãsesc bunurile urmãribile, coordonarea întregii executãri revenind organului de executare în a cãrui razã teritorialã îşi are domiciliul fiscal debitorul sau organul de executare competent, desemnat potrivit art. 33, dupã caz. În cazul în care executarea silitã se face prin poprire, aplicarea mãsurii de executare silitã se face de cãtre organul de executare coordonator. Or, este cât se poate de clar faptul că suma reprezentată de chiria stabilită printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă supusă procedurii de executare silită are natura juridică de creanţă bugetară (chirie - Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, Anexa 1, Capitolul II, lit. A, pct. 9 c)  a unei instituţii publice, provenită din venituri proprii şi totodată din raporturi juridice contractuale. Fiind o creanţă bugetară, chiria stabilită printr-o  sentinţa judecătorească  este lesne de înţeles că se execută prin organele proprii de executare silită a instituţiei publice (aspect ce rezultă din coroborarea prevederilor art. 136 alin. 4 indice 1 şi art. 141 alin. 1 indice 2 Cod de procedură fiscală), potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, prevederi care nu instituie procedura încuviinţării executării silite de către instanţa de judecată a executării titlului executoriu reprezentat de sentinţa judecătorească prealabil demarări procedurii de executare silită.  

Atâta vreme cât legiuitorul a dorit ca executarea creanţelor cuvenite bugetului instituţiilor publice să se realizeze de organele proprii de executare silită, competente potrivit art. 33 din O.G. nr. 92/2003, să procedeze la acţiuni de executare silită în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală, executarea silită în acest caz nu se înfăptuieşte de către executorul judecătoresc potrivit  Cărţii V a Codului de procedură civilă. Singura condiţie care se cere este ca acea sentinţă judecătorească să fie investită cu formulă executorie, în conformitate cu dispoziţiile art. 374 Cod de procedură civilă.